mâncat de un balaur înfometat de albastru
aşa spunea copilul de la marginea străzii...
parfumul celei în negru s-a mai colorat de la o vreme
şi negrul s-a dus la fund...dar nu s-a scurs...
încă aştept să îmi scri ... nu vreau ceva cromatic...
vreau sa îmi scri cu fapte de acolo de departe: ce mai faci
cum mai e seara pe la tine... şi gâtul sprijinit pe umărul tau
si obrazul ce se ascunde în bucle şi în timpul...de acum....
Dorul lămâilor şi galbenului şi ochii căprui uitaţi la mare....
nisip...şi fire de iarbă
şi ceva cu gust de caramel...
prea multa lume între noi...
prea multe culori
şi nu... încă nu....
Cu drag, scrie-mi....
înfăşurată strânge-acuma speranţe...