Love

Da ..iubire... azi am vorbit 2 ore pe acesta temã....dar oare sunt de ajuns 2 ore si 2 poeme pentru a defini iubirea.... Mie mi s-a pãrut cã am vorbit mult pe acesta temã..si cred mai degarabã cã iubirea trebuie simtitã .....si mai putin vorbitã... De ce sa avem de ales cum sa interpretãm iubirea..fiecare face aceasta cum poate....prin cuvinte...prin simtaminte, prin poeme..si nu e de judecat...

Însã un lucru pe care îl sustin în mod subiectiv...este acela cã dacã ar trebui sã-i atribum o culoare dragostei pentru mine in mod clar este culoare : ALBASTRU. Si pentru ca tot am o explicatie mai mult sau mai putin metaforica...am sã sustin si identitatea cromatica a iubirii.....: De ce albastru?

Iubirea e adâncã precum o mare albastrã...uneori e linistitã...si o simti precum o plutire.... albastrul ascunde în adâncuri comori nepretuite...Însã uneori valurile mãrii devin violente ...iti izbesc sufletul...iar adâncul devine un necunoscut de un mistic înfiorãtor...
Dragostea e ca un zbor nevãzut pe cerul albastru..... uneori prea înalt....

oricum pentru mine e Albastra (Iubirea)...

Însã Iubirea, acest subiect despre care s-a trãit, s-a vorbit, s-a versificat, s-a cântat... este se pare motivul central al existentei noastre...suntem fãcuti din iubire...pentru a trai cu iubire...si un suflet romantic ar putea spune ca noi chiar respirãm iubire si mâncãm iubire...

Si desi nu mereu aerul are acel parfum al iubirii ...sã nu uitam cã..... undeva , cineva NE IUBESTE în felul sãu: fie prin cuvinte, fie prin gesturi, prin zambete, gânduri, prin privire, chiar prin tacere...prin versuri, prin cântece....prin poeme

Respira adanc!!!!!!!!!!!