Din nou ea... tresărind lângă fereastra cu perdele dantelate în aşteptarea răsăritului. Umbra perdeluţei trandafirii alunecand tăcutã şi sfioasă la primele atingeri ale razelor .... Iar ea privind cu ochii închişi răsăritul. Mânuţele mici strângând gânduri rătãcite pe marginea pervazului. Apoi toate razele ca un buchet de trăiri scuturând petale de strălucire..pe frunte, pe obraji, pe gura întredeschisă...pe gât...pe pieptul tresărind sub cãmaşa de noapte... pe braţele ce atârnau acum uniform şi liniştit pe lângă corpul calm... până pe picioarele încremenite... ca o tulpină de trandafir în aşteptatrea înfloririi primului său boboc.
Cu un oftat ce a fost răsăritul auditiv al întregii camere..se îndreaptă cu ochii deschişi ce tremurau albastrul obosit, spre masa de lângă pat, unde, în vază trandafirii erau adormiţi încă de noaptea trecută... Pe lângă măsuţă..petalele uscate urcau în miresme până în aşternuturile albe..neatinse...
În acestă noapte aşteptase în picioare, când cu ochii deschişi când cu ochii închişi răsăritul....
Pe fereastra deschisă, vântul... mult aşteptat, intră ca un musafir permanent... răscolind petalele ca pe un preş îndrăgit aflat dinaintea patului. Ea stând acum pe marginea patului, zâmbi.... zâmbi şi vântul...
Aştepta... aştepta răsaritul, umbra, mireasma petalelor, vântul...aştepta o nouă zi...apoi îşi aminti acel " Toate la timpul lor"...

Imagine:http://karinka8.deviantart.com/art/Abstract-57481245